În 24-28 aprilie am vizitat zona Transilvania Nord
-
Vizită la Asociația „Dreptul la viață”: care, prin eforturile unei profesoare neobosite, mobilizează comunitatea în sprijinul copiilor sărmani, bolnavi sau cu nevoi speciale, precum și a altor persoane nevoiașe.
Întâlnire cu comunitatea locală din Poieni, Cluj: care, prin proiectul România Remarcabilă, încearcă să se dezvolte prin protejarea, consolidarea și punerea în valoare a culturii, patrimoniului local și a potențialului turistic al localității.
-
Vizită și discuții cu fermierii agricultura conservativă: cultivatori de soia, în principal, în sistem de cultivare a solului minimum tillage și cu scopul de a trece integral la no-till.
Întâlnire cu elevii Colegiului Național "Doamna Stanca", Satu-Mare: școală-ambasador a Parlamentului European (EPAS), pentru a dezbate împreună proiectul european, funcționarea instituțiilor europene și rolul Parlamentului European.
Întâlnire cu producătorii de căpșuni din Halmeu: pentru a discuta împreună preocupările și provocările cu care se confruntă fermierii din capitala căpșunelor românești.
-
Vizită în comunitatea Pirita: o comunitate marginalizată din Baia Mare care, alături de Asociația Pirita Children, promovează accesul la educație și un trai decent pentru copiii din Pirita.
Intervenție de urgență la biserica de lemn din Purcăreț: alături de Asociația Arhaic, în vederea consolidării unui monument istoric, și discuții privind activitățile și planurile lor de viitor.
Vizită la Centrul de Servicii Sociale „Sf. Gheorghe”: centru rezidențial pentru persoane vârstnice organizat sub egida Episcopiei Sălajului.
-
Vizită la Centrul pentru Boli Rare „NoRo”: care oferă servicii de îngrijire integrată, de sănătate și sociale, persoanelor afectate de boli rare și familiilor acestora.
Vizită la Centrul de Recuperare "Acasă": care se ocupă cu reabilitarea medicală a copiilor și adulților aflați în spitalizare continuă și oferă asistență ambulatorie de specialitate.
Întâlnire cu CERT Transilvania: asociație care intervine în zone greu accesibile pentru sprijin în caz de dezastre, distribuție alimente, împădurire, ecologizare, renovare școli, încurajarea copiilor din medii defavorizate să continue studiile.
Discuție cu femei din ecosistemul IT Cluj: despre provocările și oportunitățile cu care se confruntă femeile antreprenor în start-up-uri sau în domeniul tehnologic, în general.
-
Întâlnire cu echipa “Școala Încrederii”: cel mai mare program de educație din România care implementează un nou model de școală centrat pe copil, înconjurat de relații sănătoase de colaborare între profesori, elevi și părinți.
Conferință de presă: la Biroul local de europarlamentar Dacian Cioloș de pe Strada Bisericii Ortodoxe 12.
Vizită la Asociația "Dreptul la Viață"
Citim nume de asociații sau fundații, dar parcă uităm sensul numelor date de cei care le înființează. Asociaţia Umanitară "Dreptul la viaţă"- Huedin este exact ceea ce îi spune numele dat de profesoara Daciana Loi , în 2008, direct și brutal. Se ocupă cu dreptul de a trăi al unor oameni aflați în sărăcie extremă. Am întâlnit azi la Huedin o familie care este ajutată pur și simplu să supraviețuiască.
Trei surori, împreună cu cei 15 copii ai lor, împart un container și o colibă cu o cameră. Se bucură din tot sufletul atunci când o văd pe Daciana, eroina lor pentru supraviețuire.
Ea oferă lunar acestei familii și altor peste 50 de copii săraci din județele Cluj și Sălaj pachete cu alimente, haine, rechizite școlare și alte lucruri de primă necesitate. Sprijinul vine din grupul de Facebook al asociației cu peste 250 de membri, care donează pe lună minimum 20 de lei.
Din banii strânși, Asociația "Dreptul la viață" a renovat case pentru multe familii vulnerabile, a renovat saloane pentru copiii din Spitalul Orășenesc Huedin, a dotat garderoba aceluiași spital cu pijamale și papuci pentru copiii nevoiași, a dotat un centru de reabilitare pentru copiii cu nevoi speciale și multe altele.
Însă sufletul mare al acestei femei și inițiativele sale nu sunt valorificate de statul român. Este ceva ce, chiar dacă am fost prim-ministru al României și știu că aproape am forțat inițierea unor programe antisărăcie, tot nu pot să înțeleg. Unde sunt eroarea fundamentală și lipsa inițiativei adevărate a statului pentru a ajuta toți cetățenii să nu ajungă în acest stadiu de suferință și umilință? Cum rămân totuși atâția oameni neajutați dacă există bani și programe inițiate la nivel guvernamental? De ce sărăcia extremă este încă atât de prezentă în România? Voi lucra cu Daciana Loi și cu cei care, asemenea ei, cunosc realitatea la firul ierbii, pentru a pune capăt acestei situații de neînțeles și, categoric, de neacceptat.
Întâlnire cu comunitatea locală din Poieni, Cluj
Este extrem de plăcut să vezi fermieri tineri care sunt pasionați de inovare și de protejarea pământului pe care îl cultivă.
Vizita la ferma conservativă Acâș și întâlnirea cu Ciprian Chereji și Thomas Berger mi-au dat speranța că în România există un viitor al agriculturii durabile. Cei doi cultivă, în fermele pe care le conduc, pe aproximativ 2.000 de hectare grâu, rapiță, soia, triticale, orz, mazăre, porumb și floarea soarelui, într-un sistem de agricultură prin care se pot preveni pierderile de teren arabil și în același timp se pot regenera terenurile degradate. Pariul lor pe agricultura conservativă și pe culturile durabile este remarcabil, pentru că sporește biodiversitatea și crește eficiența utilizării apei și a elementelor nutritive.
Nu intru în mai multe detalii tehnice spre care m-ar împinge formația mea agricolă dar vă garantez că ne putem mândri că avem fermieri precum Ciprian și Thomas și că au idei inclusiv legislative pentru a încuraja și alți fermieri să aleagă această cale prin care pot asigura și protejarea terenurilor agricole fără să renunțe la producții care să le aducă profit.
Metode de cultură de acest gen care să permită atât venituri pentru agricultori cât și o bună gestionare a resurselor naturale, sunt cele care vor redefini agricultura viitorului.
Vizită și discuții cu fermierii agricultura conservativă Acâș
Este extrem de plăcut să vezi fermieri tineri care sunt pasionați de inovare și de protejarea pământului pe care îl cultivă.
Vizita la ferma conservativă Acâș și întâlnirea cu Ciprian Chereji și Thomas Berger mi-au dat speranța că în România există un viitor al agriculturii durabile. Cei doi cultivă, în fermele pe care le conduc, pe aproximativ 2.000 de hectare grâu, rapiță, soia, triticale, orz, mazăre, porumb și floarea soarelui, într-un sistem de agricultură prin care se pot preveni pierderile de teren arabil și în același timp se pot regenera terenurile degradate. Pariul lor pe agricultura conservativă și pe culturile durabile este remarcabil, pentru că sporește biodiversitatea și crește eficiența utilizării apei și a elementelor nutritive.
Nu intru în mai multe detalii tehnice spre care m-ar împinge formația mea agricolă dar vă garantez că ne putem mândri că avem fermieri precum Ciprian și Thomas și că au idei inclusiv legislative pentru a încuraja și alți fermieri să aleagă această cale prin care pot asigura și protejarea terenurilor agricole fără să renunțe la producții care să le aducă profit.
Metode de cultură de acest gen care să permită atât venituri pentru agricultori cât și o bună gestionare a resurselor naturale, sunt cele care vor redefini agricultura viitorului.
Întâlnire cu elevii Colegiului Național "Doamna Stanca", Satu-Mare
Am fost întrebat ieri, la Satu Mare, de tinerii liceeni de la Colegiul Național „Doamna Stanca” - Școală Ambasador a Parlamentului European - despre multe situații practice din activitatea unui europarlamentar, dar și despre cum se iau deciziile în instituțiile europene. S-au alăturat discuției, online, și elevii de la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Întorsura Buzăului - Covasna - și am avut un schimb de întrebări și răspunsuri care, recunosc, m-au solicitat mult și sper că le-am făcut față.
Nu este o noutate că toate procedurile europene par foarte complicate - chiar și pentru niște copii care pot absorbi și înțelege repede informațiile - și că e nevoie de un efort mare de simplificare și explicare a acestora. M-au bucurat și întrebările frontale pe care le-am primit despre activitatea mea de zi cu zi în Parlament, ce consider că am făcut mai bine sau că am greșit, cum decid ce anume votez și cum decurge o zi de lucru.
Am vorbit și despre Tik Tok, dar asta rămâne între noi :)
Întâlnire cu producătorii de căpșuni din Halmeu
Am făcut ieri un scurt popas activ, pentru a sta de vorbă cu producătorii din capitala căpșunilor din România.
În rândul iubitorilor de fructe, când spui Halmeu, te gândești la căpșuni. Căpșunile de Halmeu sunt în sectorul fructe cam ce este telemeaua de Sibiu în sectorul lactatelor. Localnicii spun că aproape nu există familie care să nu producă măcar pe câțiva arii căpșuni, având în localitate peste o mie de hectare cultivate și aproape o mie de producători, unii mai profesionalizați, alții mai mici.
Am vorbit cu câțiva dintre ei despre ce anume îi împiedică să fie mai prezenți în supermarketuri, măcar în cele din zona lor, ce îi împiedică să se organizeze mai bine ca să-și poată pune în valoare brandul pe care l-au moștenit și căruia i-au adăugat valoare prin munca lor. Am venit cu idei despre cum poate fi fructificată această tradiție printr-o organizare performantă, prin asociere benefică pentru toți mai degrabă decât prin a concura unii cu alții. Există deja exemple în alte regiuni din România, despre unele dintre ele am vorbit și eu aici săptămânile trecute, care pot fi luate ca exemplu de producătorii și comunitatea din Halmeu, ca să beneficieze cu adevărat de valoarea mărcii lor.
Vizită în comunitatea Pirita
După ce am plecat de la Pirita, unul dintre nenumăratele ghetouri urbane ale României, m-am gândit o vreme dacă să vă spun despre sărăcie și chinul oamenilor pe care i-am întâlnit acolo sau, mai degrabă, despre zbaterea cu mult folos a unei doamne care reușește să transforme zi de zi această comunitate marginalizată, lucrând cu autoritățile în sprijinul celor prea puțin norocoși.
Este vorba despre doamna Claudia Costea, fondatoarea Asociației Pirita Children, de formație profesor, cu multă experiență de lucru în sistemul de asistență socială. Dumneaei ne-a ghidat în viața celor aproape 70 de familii care trăiesc la marginea orașului Baia Mare în colibe improvizate, fără acces la apă și curent electric.
Doamna Costea pariază pe educație - mai ales a copiilor, dar și a adulților. A făcut programe de învățare după școală pentru 70 de copii, programe de educare a mamelor, de alfabetizare pentru adulți.
Și ceea ce face această doamnă a rezumat cel mai bine domnul Simion, unul dintre oamenii implicați din comunitate, un fel de purtător de cuvânt al celor de la Pirita: „Copiii ăștia trebuie să aibă un viitor, să nu rămână ca noi!”.
Sunt încă foarte multe lucruri care lipsesc, dar și foarte multe care funcționează prin eforturile tuturor: o grădină cu solarii, într-o colaborare cu liceul din localitate, un centru de asistență sanitară într-un container, o fostă baracă de șantier dezafectată și donată asociației, un modul cu dușuri finanțat prin fonduri suedeze.
M-a bucurat și să văd colaborare între membri ai asociației și reprezentanți ai statului. De exemplu, DGASPC-ul local este prezent prin asistența medicală pe care o oferă în comunitate.
Intervenție de urgență la biserica de lemn din Purcăreț
Am poposit ieri pentru câteva ore la Purcăreț, comuna Letca, pentru a sprijini echipa extraordinară de voluntari de Asociația Arhaic - responsabilă de proiectele Ambulanta pentru Monumente Salaj - care lucrează în aceste zile la înlocuirea acoperișului din șindrilă, pentru salvarea bisericii parohiale din sat. Ca semn de reală apreciere pentru ce face echipa de aici, împreună cu echipa mea am dat o mână de ajutor, câteva ore, pe șantier. Am ajutat la montarea lețurilor de pe panta nordică a acoperișului pe care, apoi, profesioniștii vor fixa noua șindrilă.
Aceasta este doar una dintre cele peste 80 de biserici de lemn din Sălaj, dintre care foarte multe sunt și monumente istorice de o valoare remarcabilă în patrimoniul României, care necesită intervenții de urgență pentru a le opri degradarea, iar voluntarii speră să li se alăture și alți iubitori de patrimoniu pentru a da o mână de ajutor.
Doar în județul Sălaj, Ambulanța pentru Monumente are o listă lungă de așteptare, fiind practic singura entitate care intervine în astfel de cazuri de urgență.
Am înțeles că, cel puțin în județul Sălaj, de prin 2012 nu au mai fost alocate fonduri de la Ministerul Culturii pentru lucrări de întreținere la bisericile din lemn.
Asociația lucrează foarte mult cu voluntari, care sunt oameni de toată isprava. M-am convins la fața locului: s-au înhămat la o muncă meticuloasă, creativă, dură, dar și plină de sens. Cei din Asociația Arhaic au intervenit de urgență pentru reparații esențiale deja la peste zece biserici de lemn și multe alte proiecte care trebuie conservate (troițe, porți și împrejmuiri tradiționale) și vor continua să deschidă alte șantiere.
M-am bucurat și că, alături de voluntarii de la Arhaic coordonați de Bogdan Ilieș, toată comunitatea contribuie la lucrări. Preotul Vasile Mureșan, primarul PSD Dorel Man - comuna Letca este, de altfel, cofinanțator al șantierului - și mulți alți oameni care înțeleg importanța acestui patrimoniu cultural și spiritual.
Vizită la Centrul de Servicii Sociale „Sf. Gheorghe”
Vizită la Centrul pentru Boli Rare "NoRo"
Care oferă servicii de îngrijire integrată, de sănătate și sociale, persoanelor afectate de boli rare și familiilor acestora
Vizită la Centrul de Recuperare "Acasa"
Care se ocupă cu reabilitarea medicală a copiilor și adulților aflați în spitalizare continuă și oferă asistență ambulatorie de specialitate.
Întâlnire cu CERT Transilvania
Asociație care intervine în zone greu accesibile pentru sprijin în caz de dezastre, distribuție alimente, împădurire, ecologizare, renovare școli, încurajarea copiilor din medii defavorizate să continue studiile.
Discuție cu femei din ecosistemul IT Cluj
Discuția pe care am avut-o cu comunitatea femeilor antreprenoare din industria de tehnologie a informației mi-a adus nu doar noi cunoștințe, ca la un curs scurt intensiv, ci și perspective surprinzătoare. În primul rând, am fost repede extras din clișeul că IT-ul ar fi un domeniu masculin. Am înțeles cum inteligența emoțională feminină, empatia și sensibilitatea socială pot conduce spre dezvoltarea unor programe și aplicații originale care vin în sprijinul tinerilor părinți, al unor tehnologii educaționale practice sau către metode inovatoare de prezentare a patrimoniului cultural și multe altele.
Am înțeles și care sunt provocările acestei industrii. Nevoia de tranziție dinspre prestarea de servicii pe care firmele românești le fac externalizat pentru mari multinaționale către produse proprii cu valoare adăugată mare, adaptarea programelor universitare la noile cerințe ale pieței muncii în IT, nevoia acută de finanțare pentru firmele noi din domeniu cu idei inovatoare, dar fără bugetul de dezvoltare inițială, precum și necesitatea coagulării în organizații care să reprezinte interesele industriei românești din IT&C la comun.
Le mulțumesc pentru disponibilitatea de a ne întâlni și răbdare Biancăi Muntean (Transilvania IT Cluster Manager și coordonator Transilvania Digital Innovation Hub), Petruței Tuliga (fondator Parentool , prima aplicație de parenting bazată pe date științifice pentru părinții care sunt la primul copil), Smarandei Mureșanu Ignat (coinițiator PropTechRomania, prima platformă cu soluții tech inovatoare pentru industria imobiliară), Anastasiei Susciuc (studentă la informatică la UBB, director AI, Manuscrito, o aplicație pentru tablete care ajută copiii să-și îmbunătățească scrisul de mână într-un mod interactiv), Oanei Șipoș ( Code Week România) și Melaniei Moldovan (cofondator Women in Tech Cluj, comunitate care facilitează întâlniri între femeile care lucrează în domeniul tehnologic).
Întâlnire cu echipa inițiativei "Școala Încrederii"
Cel mai mare program de educație din România care implementează un nou model de școală centrat pe copil, înconjurat de relații sănătoase de colaborare între profesori, elevi și părinți.
