Context
Agricultura europeană și cea românească au trecut, în ultimii ani, printr-o serie de șocuri succesive, fără precedent în istoria recentă. Pandemia de COVID19 și, mai ales, războiul Rusiei împotriva Ucrainei au provocat perturbări majore ale lanțurilor agro-alimentare, instabilitate, creșterea prețurilor la fertilizatori și energie, cu impact nu numai asupra fermierilor și consumatorilor, dar și asupra economiei în general.
În același timp, Uniunea Europeană a continuat să promoveze tranziția către un sistem agricol atent cu mediul, care să sprijine menținerea biodiversității şi lupta împotriva schimbărilor climatice, dar care afectează modelul agriculturii industriale, în care fermierii au fost încurajați să producă mult, la prețuri mici. Mai mult, decizii politice necesare şi legitime în contextul războiului din Ucraina, precum deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina - o putere agricolă la nivel mondial, şi cu Republica Moldova pun sub semnul întrebării capacitatea Politicii Agricole Comune europene de a răspunde acestor noi provocări. De asemenea, carnea crescută în laborator, laptele din celule de cultură şi insectele pentru consumul uman, deschid o nouă Cutie a Pandorei ajungând foarte sus pe agenda politică şi alimentând curente politice antieuropene.
Suntem martorii unei reașezări din temelii a sistemului agroalimentar european. Această schimbare se petrece, din păcate, fragmentat, fără o viziune, fără o asumare politică, fără o direcție clară și fără a lua în calcul impactul economic, social și asupra modelului alimentar european.
La nivel național, la 16 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, agricultura şi sistemul agro-alimentar românesc continuă să se confrunte cu probleme structurale, accentuate de lipsa unei viziuni politice naționale despre dezvoltarea agriculturii românești, gradul scăzut de asociere şi de slaba reprezentare a intereselor fermierilor în procesul decizional național şi european.
România deține a şasea suprafață agricolă utilizată la nivelul Uniunii Europene, având cel mai mare număr de ferme din UE, unele dintre cele mai mari ca suprafață din Europa, dar şi foarte multe ferme de subzistență. Prin efortul sectorului privat şi datorită sprijinului financiar european substanțial, există sectoare mai dinamice economic, însă, în general, agricultura românească este încă slab integrată în economia de piață.
România nu reușește să valorifice încă suficient specificități precum fermele mici, agricultura în zona de munte, produsele tradiționale şi gastronomia locală, legătura cu turismul şi patrimoniul cultural. Aspecte care ţin de structura fermelor, de gradul diferit de dezvoltare pe sectoare agricole, de nevoile de investiții şi modernizare în mediul rural, sunt tratate disparat, fără o viziune integratoare şi echitabilă la nivel naţional.
România încă nu și-a atins potențialul de lider european în domeniul agricol și continuă să exporte preponderent materii prime sau slab prelucrate. În acest context, pandemia și războiul din Ucraina au afectat în mod disproporționat sectorul agricol românesc, expunând și mai mult deficiențele structurale ale acestuia.
O perioadă de criză este şi o oportunitate de schimbare şi de reașezare a unor politici care şi-au dovedit limitele. Această nevoie de a regândi politicile europene de agricultură şi alimentație poate fi o șansă extraordinară pentru ca România să-și dezvolte competitivitatea, calitatea și valoarea adăugată în agricultura și economia rurală.
Etapa 1: conferință la Cincșor pe 26-27 iunie 2023
Cu obiectiv principal: definirea unei viziuni românești cu privire la viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene şi a politicilor europene conexe, pornind de la nevoile și experiența din teren.
Cum am făcut asta?
Am invitat în jur de 50 de participanți reflectând diversitatea actorilor din rural: mici fermieri și mari fermieri, reprezentând toate sectoarele de activitate, procesatori sector agroalimentar, GAL-uri, PGL-uri, bucătari, organizații neguvernamentale şi autorități publice, producători locali comercializare directă/circuite scurte, să discutăm şi să dezvoltăm împreună o viziune, soluții adaptate la nevoile din teren, propuneri de politici publice pentru a transforma sectorul agricol românesc într-un context european.
Am dezbătut împreună și am distilat propuneri despre:
agricultura românească şi europeană în 2030;
legătura agriculturii cu alimentația şi sănătatea;
cum răspundem imperativelor de mediu şi gestionarea schimbărilor climatice în agricultură;
perspectiva socială şi dinamica urban-rural;
perspectiva economică şi valoarea adăugată adusă de schemele de calitate;
cooperare şi asociere.
Programul conferinței din 26-27 iunie 2023:
-
26 iunie 2023
Sesiunea plenară de deschidere a încadrat tema și discuțiile, detaliind obiectivele conferinței și contribuțiile așteptate de la participanți.
Dacian Cioloș, eurodeputat
Catherine Geslain-Lanéelle, director Strategie și analiză, DG AGRI, Comisia Europeană
Luc Vernet, Farm Europe
Krzysztof Podhajski, Fondul European pentru Dezvoltarea Satelor Poloneze (EFRWP), Polonia
Ettore Prandini, președinte, Coldiretti Nazionale, Italia
/
pauză de cafea
/
3 discuții tematice în care participanții au lucrat în grupuri restrânse pe temele propuse pentru a identifica problemele și posibile soluții. Un facilitator a ghidat discuția în fiecare sesiune.
Subiectele pentru această zi au fost:
Legătura agricultură - alimentație - sănătate. Facilitator: Maximilian Drăgan, medic veterinar, specialist în securitate alimentară, președinte Asociația Română despre Mâncare;
Imperativele de mediu și gestionarea schimbărilor climatice în agricultură. Facilitator: Erika Stanciu, specialist arii protejate Fundația Propark;
Cooperare și asociere. Facilitator: Cristi Gherghiceanu, președinte executiv Fundația ADEPT.
/
cină
-
27 iunie 2023
3 discuții tematice în grupuri restrânse, similar cu ziua anterioară.
Subiectele de data aceasta au fost:
Perspectiva socială şi dinamica urban-rural. Facilitator: Gabriel Gherghescu, jurnalist, producător Viața Satului, TVR;
Perspectiva economică şi valoarea adăugată adusă de schemele de calitate. Facilitator: Tiberiu Cazacioc, expert în politici privind agricultura sustenabilă și schemele europene de calitate;
Agricultura românească şi europeană în 2030. Facilitator: Cristina Cionga, director adjunct Forumul Asociației Producătorilor de Porumb din România.
/
pauză de cafea
/
Sesiune plenară de închidere în care au fost prezentate contribuțiile discuțiilor tematice, urmate de un schimb de opinii. Pe baza acestora, eurodeputatul Dacian Cioloș a formulat concluziile conferinței.
/
prânz, încheierea evenimentului și plecarea participanților
Etapa 2: sesiune de dezbatere 23 februarie 2024
Dezbatere de follow-up la discuția anterioară pe tema viitorului politicii agricole comune UE și modul în care aceasta ar trebui să susțină dezvoltarea agriculturii românești și să răspundă problemelor sistemice și provocărilor curente cu care se confruntă.
Vom continua discuția pe următoarele trei direcții:
Impactul Politicii Agricole Comune asupra agriculturii românești;
Explorarea soluțiilor pentru o agricultură românească competitivă în contextul provocărilor actuale;
Formularea unui set de recomandări concrete către Comisia Europeană în contextul lansării la nivel european a dialogului strategic despre viitorul agriculturii în Uniunea Europeană (N.B. un proiect de recomandări va fi circulat participanților înaintea dezbaterii).
Agenda dezbaterii:
10h00 - 10h30, Cuvânt de bun venit, context și obiectivele discuției
Informare din partea eurodeputatului Dacian Cioloş asupra ultimelor evoluţii la nivel european în urma protestelor fermierilor, întâlniri la nivel înalt şi perspective.
10h30 - 11h30, Agricultura României în context european
Posibile întrebări: Ce alte măsuri pot fi luate pentru a diminua impactul războiului din Ucraina asupra agriculturii românești? Ce măsuri sunt necesare pentru a creşte competitivitatea agriculturii românești? Cum pot fi încurajate cooperarea și formarea de asociații pentru a spori forța de negociere a fermierilor?
11h30 - 12h30, Propuneri pentru reforma Politicii agricole comune
Formularea recomandărilor pentru o mai bună adaptare a PAC la nevoile fermierilor. Posibile întrebări: Cum percep fermierii măsurile din Planul Național Strategic al României? Cum poate fi stabilit un venit decent pentru fermieri şi care este viitorul subvențiilor europene pentru agricultura? Cum pot fi încurajate practicile agricole sustenabile în contextul noilor direcții ale PAC? Cum poate PAC să sprijine mai bine fermierii în adaptarea la schimbările climatice şi în tranziţia digitală? Cum poate PAC să sprijine fermierii români în accesarea piețelor europene și globale?
12:30 - 13:00, Încheiere și concluzii
Rezumatul ideilor cheie și stabilirea pașilor următori.
13h00 - 15h00, Prânz
13h00 - 13h30, Declaraţii de presă Dacian Cioloş
