Pe durata întregului mandat de eurodeputat, mi-am centrat activitatea pe două mari direcții:

Creșterea influenței României în definirea unor politici UE care să răspundă nevoilor și priorităților cetățenilor români.

Promovarea unei mai bune cunoașteri și înțelegeri a Uniunii Europene, a politicilor, acțiunilor și beneficiilor apartenenței României, în rândul cetățenilor români.

Mandatul meu a fost unul deschis dialogului constructiv, cu scopul clar și asumat de a arăta Europei România europeană. 

  • Președinția grupului politic RENEW Europe

    Președinția grupului politic RENEW Europe

  • Măsuri pentru oameni în timpul pandemiei COVID-19

  • Susținerea valorilor democratice, stat de drept și combaterea corupției

  • Bugetul plurianual UE și Mecanismul de Redresare și Reziliență

  • Aderare deplină la Schengen

  • Protejarea drepturilor cetățenilor români în Uniunea Europeană

  • Republica Moldova în Uniunea Europeană

  • Impactul războiului din Ucraina

  • Viitorul agriculturii europene

  • Viitorul agriculturii românești

  • Sprijin pentru agricultorii din România

  • În dialog cu cetățenii și tinerii

Președinția grupului politic RENEW Europe

Am fost președintele grupului politic Renew Europe din Parlamentul European, de la constituirea acestuia, pe care am negociat-o în iunie 2019, până în octombrie 2021. Renew Europe este al treilea grup politic ca număr de mandate și ca importanță din Parlamentul European, reunind peste 100 de reprezentanți a peste 90 de partide din 23 state membre.

De-a lungul mandatului meu, grupul Renew Europe a jucat un rol decisiv la formarea majorităților necesare pentru adoptarea legislației europene, lucru foarte important pentru operaționalizarea obiectivelor pentru România stabilite în campanie, și care să construiască și să împingă Europa înainte: 

  • Am participat la negocierile pentru desemnarea președintelui Comisiei Europene, a președintelui Parlamentului European şi a comisarilor europeni, contribuind la o distribuție echitabilă pentru statele est-europene a conducerii portofoliilor-cheie  din Comisia Europeană (Transport pentru România).

  • Am participat la negocierea priorităților politice ale Parlamentului European și ale Comisiei Europene (2019-2024), obținând reflectarea priorităților din campania electorală în programul politic al Comisiei Europene.

  • Am negociat și obținut responsabilități și poziții influente pentru colegii din delegația română din Renew Europe în comisiile de specialitate importante ale Parlamentului European, esențiale pentru impunerea agendei României în PE (de exemplu, raportorul PE pentru Republica Moldova, doi raportori români din grupul politic Renew pentru bugetul anual al UE, constituirea Comisiei Speciale privind Inteligența Artificială și conducerea acesteia), un co-raportor al parlamentului pe tru Programul de Redresare si Rezilienta Next Generation EU.

  • Am mobilizat sprijinul liderilor europeni din familia politică Renew și al Parlamentului European pentru deblocarea procedurii de numire a Laurei Codruța Kovesi în funcția de  procuror-șef european, pentru operaționalizarea rapidă a Parchetului European (EPPO) și pentru asigurarea resurselor financiare necesare instituției pentru buna îndeplinire a mandatului. 

  • Am propus în campanie, am susținut la Bruxelles și am obținut păstrarea unui nivel consistent al fondurilor europene accesibile României prin politica de coeziune și politica agricolă comună în bugetul plurianual UE (2021-2027), pentru a micșora rapid decalajul economic între Estul și Vestul Europei. Am obținut bani mai mulți pentru sănătate, pentru tineri, pentru antreprenori și pentru cercetare și inovare. României i-au fost alocați peste 40 miliarde EUR din bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

  • Am cerut și negociat planul de relansare a economiei europene după pandemia de COVID-19, materializat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care România a primit aproximativ 33 de miliarde de EUR, suplimentar față de cele 40 de miliarde de EUR din bugetul multianual UE. 

  • Am propus în campanie, am negociat la Bruxelles și obținut crearea unui instrument inovator pentru combaterea corupției și sancționarea derivelor nedemocratice la nivelul Uniunii Europene, aplicabil tuturor statelor membre pe modelul MCV: Mecanismul UE de condiționare a fondurilor UE de situația statului de drept - accesul la fondurile UE depinde de buna funcționare a statului de drept, pe baza unei evaluări obiective, individuale, anuale în toate statele membre. 

  • Am propus în campanie, am susținut la Bruxelles și obținut constituirea Conferinței pentru Viitorul Europei, un proiect participativ și incluziv la nivelul european, care a dus la formularea de recomandări din partea cetățenilor UE privind reforma modului de funcționare a Uniunii, politicile UE și aducerea acesteia mai aproape de nevoile și preocupările cetățenilor.

Măsuri pentru oameni în timpul pandemiei COVID-19

Ca președinte al grupului RENEW am susținut, de la începutul pandemiei COVID-19, în martie 2020, un răspuns solidar, puternic și coordonat la nivel european conținând măsuri pe termen scurt mediu și lung, vizând, în principal: 

  • asigurarea disponibilității de echipamente de protecție pentru personalul sanitar, protecția suplimentară a grupurilor de cetățeni vulnerabile și facilitarea accesului pacienților la tratament de urgență în alt stat membru, în caz de suprasolicitare a serviciilor de terapie intensivă; 

  • concentrarea eforturilor și resurselor UE pentru dezvoltarea de urgență a unui vaccin; 

  • mobilizarea imediată de resurse financiare substanțiale pentru a asigura supraviețuirea și relansarea economiei UE, protejarea locurilor de muncă și a companiilor afectate; 

  • definirea unui buget multianual UE mai generos și echipat corespunzător pentru a face față unor eventuale crize viitoare.

În primul val al pandemiei, am ținut legătura cu antreprenori și medici din România și m-am asigurat că preocupările și ofertele lor de sprijin lor ajung rapid la comisarii europeni responsabili, astfel încât să se transforme în soluții concrete pentru România, susținute financiar, de exemplu: producerea de ventilatoare pentru spitale de către industria auto, producerea rapidă, achiziționarea centralizată și distribuția de măști, mănuși și echipamente de protecție și de laborator către spitale. 

Am cerut și, în calitate de președinte Renew Europe, am participat la iniţierea şi negocierile privind planul de relansare a economiei EU după pandemia de COVID-19, materializate la sfârșitul lui 2020 prin Mecanismul UE de Redresare și Reziliență, prin care România a primit aproximativ 33 de miliarde EUR pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

Am ținut constant legătura cu reprezentanții sectorului agricol din România și am susținut, în Comisia de agricultură a Parlamentului European, precum și în demersuri și contacte bilaterale cu Comisia Europeană necesitatea unor măsuri de sprijin suplimentare la nivel UE pentru ca sectorul agricol să facă față pandemiei și pentru a evita fragilizarea lanțului de siguranță alimentară european. Aceste eforturi s-au materializat, în principal, în negocierile privind bugetul plurianual UE (2021-2027), prin menținerea unui nivel substanțial de finanțare a PAC și prin crearea în cadrul acesteia din urmă a fondului de urgență dotat cu 1,5 miliarde EUR pentru sprijinirea fermierilor în contexte de criză. 

În 2021, am monitorizat progresul campaniei de vaccinare și am interpelat în mod constant conducerea Comisiei Europene, în numele grupului Renew Europe și ca eurodeputat român, pledând pentru transparență totală a contractelor de achiziție încheiate de Comisia Europeană pentru vaccinurile împotriva COVID-19, pentru predictibilitate și planificarea clară și comunicată public a livrării vaccinurilor, măsuri necesare pentru a păstra credibilitatea și spori încrederea publicului în strategia europeană de vaccinare. 

Am pledat de fiecare data  pentru ca vaccinarea să nu fie obligatorie, pentru ca cetățenii să aibă alternativa la vaccinare pentru a-si păstra dreptul de liberă circulație in pandemie.

Susținerea valorilor democratice, stat de drept și combaterea corupției

Am propus în campanie, am promovat public, am negociat la Bruxelles cu conducerea Comisiei Europene și liderii politici UE și am obținut crearea unor instrumente inovatoare pentru promovarea statului de drept, combaterea corupției și sancționarea derivelor nedemocratice la nivelul Uniunii Europene, pe modelul MCV: Mecanismul UE de monitorizare a statului de drept, complementat de Regulamentul de condiționare a fondurilor UE de situația statului de drept și o condiționare similară atașată fondurilor PNRR.

Mecanismul oferă o evaluare obiectivă, individuală, anuală a situației și provocărilor la adresa statului de drept în fiecare stat membru. Regulamentul condiționează accesul la fondurile UE de buna funcționare a statului de drept, pe baza mecanismului UE, printre alte surse de evaluare. Banii europeni nu trebuie să ajute politicieni care nu respectă valorile europene, care sfidează statul de drept, societatea civilă și democrația sau să se scurgă în buzunare nelegitime pentru că justiția nu funcționează corect. În septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual privind statul de drept în toate statele membre UE. Regulamentul de condiționare a intrat în vigoare în ianuarie 2021.  

În 2020, am sancționat public acțiunile guvernelor Ungariei și Poloniei de limitare a libertății presei independente, a justiției și am cerut accelerarea procedurilor de verificare de către Comisia Europeană a modului în care cele două respectă valorile și principiile europene. 

În iulie 2021, de la tribuna Parlamentului European, am cerut blocarea fondurilor de relansare economică pentru Ungaria, cât timp Viktor Orban refuză să recunoască Parchetul European, a eliminat controlul instituțiilor care l-ar putea întreba ce face cu banii cetățenilor europeni, a slăbit forța societății civile și a limitat accesul ziariștilor de investigație la datele despre beneficiarii reali ai fondurilor. Am susținut cu consecvență această poziție, până la declanșarea regulamentului de condiționare de către Comisia Europeană și decizia finală, în decembrie 2022, prin care Ungaria condusă de Victor Orban a pierdut accesul la 7,5 miliarde EUR din fondurile structurale și și-a văzut PNRR-ul aprobat după o lungă așteptare, cu o listă lungă de condiții referitoare la statul de drept, pe care trebuie să le îndeplinească pentru a accesa fondurile.

Bugetul plurianual UE și Mecanismul de Redresare și Reziliență

Am propus în campanie, am susținut la Bruxelles și am obținut păstrarea unui nivel consistent al fondurilor europene accesibile României prin politica de coeziune și politica agricolă comună în bugetul plurianual UE (2021-2027), pentru a micșora rapid decalajul economic între Estul și Vestul Europei. Am obținut bani mai mulți pentru sănătate, pentru tineri, pentru antreprenori și pentru cercetare și inovare. României i-au fost alocați peste 40 miliarde EUR din bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

De la debutul pandemiei COVID-19, în martie 2020, ca președinte al grupului Renew Europe am susținut mobilizarea de resurse financiare substanțiale pentru a asigura supraviețuirea și relansarea economiei UE, protejarea locurilor de muncă și a companiilor afectate și dezvoltarea industrială a UE, în acord cu Pactul Verde și Tranziția Digitală. Am iniţiat și negociat planul de relansare a economiei europene UE după pandemia de COVID-19, materializat prin Planul Național Redresare și Reziliență, prin care România a primit aproximativ 33 de miliarde de EUR, suplimentar față de cele 40 de miliarde de EUR din bugetul plurianual UE. 

În 2021, pe măsură ce statele membre trimiteau la Bruxelles propunerile, am insistat ca Parlamentul European să poată analiza planurile naționale de redresare și reziliență. Parlamentul trebuia să se asigure că acești bani pentru relansarea de după criză sunt cheltuiți cu cap acolo unde cetățenii au avut cel mai mult de suferit în pandemie.

Aderare deplină la Schengen

Aderarea României la spațiul Schengen este un drept câștigat încă din 2011, de când România și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile tehnice necesare pentru aderare. Este un proiect național pe care l-am promovat cu toată forța de-a lungul mandatului, folosindu-mă de toate instrumentele formale de lider de grup politic, de europarlamentar, de comunicare publică și de relațiile pe care le am în ecosistemul politic și instituțional european. 

Modul în care guvernul lui Marcel Ciolacu a „negociat” pe jumătate aderarea României la spațiul Schengen, doar cu frontierele aeriene și maritime și fără un calendar pentru frontierele terestre, ne lasă în continuare în poziția ingrată de a depinde de bunăvoința celorlalte state membre pentru un drept pe care îl avem de 13 ani. 

Înainte de votul care s-a dovedit a fi negativ în Consiliul Justiție și Afaceri Interne din decembrie 2022, am explicat în Parlamentul European riscurile la care se supune Europa în condițiile menținerii României în afara Schengen de atâția ani și am votat rezoluția, adoptată cu o largă majoritate, pentru accesul României în Schengen. Orice amânare a aderării României la Schengen este o mâna de ajutor dată partidelor extremiste şi antieuropene din România. Cu România în Schengen, Europa este mai puternică. Am susținut cauza României pe lângă decidenții olandezi și suedezi, prin intermediul colegilor din familia politică Renew Europe și am insistat în mod public pentru demersuri la cel cel mai înalt nivel pe lângă toate guvernele cu ezitări și pentru ridicarea subiectului pe agenda Consiliului European. 

De partea mea, am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a avea o aderare completă la Schengen. Am făcut în, septembrie 2023, un apel public către președintele Iohannis, președintele Senatului Ciucă și premierul Ciolacu să aibă o abordare la fel de intransigentă precum cea a Austriei și să blocheze toate deciziile europene care necesită vot unanim din partea statelor membre - cu excepția celor privind sprijinul către Ucraina, către țările candidate sau extinderea Uniunii Europene - până la un vot pozitiv, pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. 

În Parlamentul European, l-am întrebat pe premierul bulgar Denkov dacă se coordonează cu partenerii români în chestiunea Schengen. O strategie comună româno-bulgară ne-ar crește puterea de negociere, așa cum s-a întâmplat și în 2016, când am negociat și obținut și în numele colegilor de la sud de Dunăre ridicarea vizelor pentru Canada începând din 2017. 

În septembrie 2023, la propunerea mea, împreună cu colegii din grupul politic Renew Europe am adoptat o declarație care cere aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, chiar la Viena.  

În paralel, de la tribuna Parlamentului, am solicitat în mod repetat președinției suedeze a Consiliului UE o implicare proactivă în rezolvarea blocajului impus de Austria. Întreg Parlamentul european sprijină aderarea României la Schengen, sprijin reconfirmat în iulie 2023 prin adoptarea unei a cincea rezoluții pe temă. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, m-a asigurat de susținerea executivului european pentru România, în discuții bilaterale și în fața întregului Parlament. Acolo, de față cu toți colegii, i-am subliniat președintei Comisiei importanța rezolvării acestei nedreptăți. Nu văd cum putem avansa împreună pe prioritățile viitorului câtă vreme Consiliul le refuză românilor un drept prevăzut de tratat: ridicarea controalelor și la frontierele terestre.

Protejarea drepturilor cetățenilor români în Uniunea Europeană

Situația muncitorilor sezonieri în UE

La inițiativa grupului Renew Europe, sub conducerea mea, Parlamentul European a dezbătut și adoptat o rezoluție, în iunie 2020, privind situația muncitorilor sezonieri, urmare a problemelor cu care se confruntau lucrătorii români din Germania.

Rezoluția Parlamentului a solicitat salarii și drepturi sociale egale cu lucrătorii locali, asigurarea de condiții de muncă și trai decente și adecvate, suplimentar față de salariul plătit, controale sporite în sectoarele cu risc de abuz, informarea clară a muncitorilor asupra drepturilor și condițiilor de trai și muncă înainte de plecare. De asemenea, cere Comisiei Europene să dea posibilitatea acestor muncitori să reclame anonim abuzurile și imediat să fie inițiate controale urmare a acestor raportări. E nevoie de o coordonare europeană, de reguli comune și predictibile în toate statele membre ale uniunii. Pentru că în UE sectoare întregi depind de lucrătorii sezonieri și transfrontalieri și aceștia sunt cetățenii europeni care dau conținut ideii de piață internă a Uniunii și libertății de mișcare. 

Protejarea drepturilor cetățenilor români în Marea Britanie după BREXIT

În ianuarie 2020, la inițiativa grupului Renew Europe, sub conducerea mea, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care am solicitat protejarea și acordarea automată a dreptului de ședere cetățenilor europeni care trăiau și lucrau legal în UK, dacă asta își doreau, în contextul intrării în vigoare a BREXIT.

În paralel, am cerut din decembrie 2019 guvernului României să pregătească soluții concrete pentru protejarea cetățenilor români cu reședință în Marea Britanie în ceea ce privește reîntregirea familiilor și pentru readucerea și reintegrarea cetățenilor români în cazul în care aceștia nu vor mai avea dreptul să stea în UK.  

În mai mai 2021, am făcut demersuri pe lângă Comisia Europeană, pentru a pune presiune pe autoritățile britanice pentru a stopa reținerea în centre de detenție pentru imigranți a cetățenilor europeni, printre care și mulți cetățeni români, într-o  interpretare foarte dură a noilor reguli impuse după Brexit. După trei zile, presiune pusă pe autoritățile britanice a funcționat și practica a încetat. 

Republica Moldova în Uniunea Europeană

Ancorarea fermă a Republicii Moldova pe calea integrării în Uniunea Europeană și ajutorul economic și financiar UE sunt esențiale pentru consolidarea stabilității și securității țării, a României și a întregii Uniuni. Pe tot parcursul mandatului m-am folosit de toate pârghiile pe care le am la îndemână pentru a păstra situația din Republica Moldova cât mai sus în atenția decidenților UE.

Am ținut aproape decidenții politici moldoveni, acționând ca facilitator și amplificator de mesaje către Comisia Europeană și liderii politici europeni, încurajând continuarea cu hotărâre a procesului curajos de reforme asumat de guvernul de la Chișinău, precum și demersurile de apropiere de UE în sectoare țintite, în principal, liberalizarea comerțului cu produse agricole, dar și justiție, energie și securitate. 

În iulie 2021, după votul istoric proeuropean, am solicitat Comisiei Europene și Consiliului măsuri de sprijin imediate pentru Republica Moldova: demararea planului de redresare economică de 600 de milioane EUR, introducerea Republicii Moldova în Zona unică de plată în euro (SEPA), eliminarea tarifelor de roaming, creșterea sprijinului acordat mass-media independente și societății civile. 

Din martie 2022 încoace, m-am asigurat că decidenții europeni și internaționali înțeleg provocările cu care se confruntă Republica Moldova, în contextul războiului din Ucraina și importanța mobilizării și facilitării de sprijin economic, financiar și securitar sporit pentru gestionarea acestora. Am pledat pentru măsuri țintite de sprijin suplimentar UE pentru asigurarea independenței energetice față de Rusia pe termen scurt și lung, pentru gestionarea refugiaților ucraineni și pentru redirecționarea comerțului moldovenesc cu destinația Ucraina, Belarus sau Rusia către statele membre UE, mai întâi, precum și pentru acces liber complet și permanent pentru exporturile agricole moldovenești pe piața europeană. În aprilie 2022, am putut observa cu ochii mei cum autoritățile moldovenești de la frontiera cu Ucraina gestionează impecabil fluxul de refugiați și cât de util și bine folosit a fost ajutorul primit de la începutul crizei. 

Din 3 martie 2022, data la care Republica Moldova a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, am susținut sistematic accelerarea perspectivei europene pentru Moldova. În mai 2022, am votat în plenul PE pentru acordarea rapidă a statutului de țară candidată Republicii Moldova la aderarea la Uniunea Europeană. Am solicitat liderilor și politicienilor europeni să aibă curajul acestei decizii și am susținut pe canale publice și private necesitatea ca Republica Moldova să meargă împreună cu Ucraina în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Pentru credibilitatea proiectului european și credibilitatea ca putere geopolitică a UE, pentru stabilitatea, pacea și unitatea în Europa. La 23 iunie 2022, Republica Moldova a devenit oficial candidată la aderarea la UE. 

La inițiativa mea în grupul Renew Europe, situația din Republica Moldova a fost dezbătută în plenul Parlamentului European în martie 2023, iar rezoluția adoptată cu o majoritate covârșitoare în aprilie 2023 a solicitat în premieră deschiderea negocierilor de aderare le UE înainte de sfârșitul anului 2023. 

Am reluat acest mesaj în plenul Parlamentului European în octombrie, noiembrie și decembrie 2023, precum și în cadrul interacțiunilor bilaterale cu președinta Comisiei Europene, președinta Parlamentului European și alți membri ai Comisiei Europene și în formate extinse de cooperare parlamentară, EURONEST și Comitetul parlamentar asociativ UE-Republica Moldova. Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. 

Sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii Rusiei și impactul războiului

Am susținut cu tărie, de la debutul invaziei ruse, un răspuns coordonat, ferm și rapid al Uniunii Europene pentru a opri agresiunea Rusiei, pentru sprijinirea economică a Ucrainei, pe perioada agresiunii și a reconstrucției post-conflict și pentru gestionarea fluxurilor de refugiați. De asemenea, am susținut acordarea pentru Ucraina, alături de Republica Moldova a statutului de țară candidată la aderarea la UE.

Înainte de agresiunea Rusiei deja, am solicitat Comisiei Europene, împreună cu colegii mei, activarea unui plan de urgență UE pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu gaz a UE în cazul unei escaladări a conflictului la granița ruso-ucraineană și studierea de surse alternative. 

În februarie 2022, la debutul invaziei ruse, am susținut un efort coordonat, ferm și rapid al Uniunii Europene pentru a opri agresiunea și sancțiuni economice și financiare dure împotriva Rusiei, a lui Putin și a întregului său anturaj. Impactul economic negativ pentru economiile europene sunt un un preț mic de plătit pentru asigurarea păcii și securității în Europa. Am susținut blocarea imediată a tuturor mijloacelor media de propagandă ale Rusiei - Sputnik, Russia Today - de pe teritoriul României și de pe teritoriul Uniunii Europene, îndepărtarea completă a Rusiei din sistemul bancar SWIFT, embargo complet pentru petrolul, gazele și cărbunele rusești.

M-am alăturat eforturilor solidare de sprijinire a refugiaților ucraineni și a persoanelor strămutate intern. În martie 2022, am mobilizat grupul Renew Europe în a cere Comisiei Europene să trimită resurse financiare și ajutoare materiale în regiunile din Ucraina cu cel mai mare aflux de strămutați. Am contribuit la acțiunile extraordinare de solidaritate cu refugiații ucraineni în România, prin punerea birourilor mele europarlamentare la dispoziție pentru strângerea de donații pentru refugiații din Ucraina care intrau în țară. Am solicitat statelor membre și Comisiei Europene acces neîngrădit la servicii de educație și sănătate pentru refugiați, punerea la dispoziție a unui număr unic UE pentru acces la informații despre ajutorul disponibil și la acordarea de roaming temporar gratuit pe tot teritoriul UE, pentru a putea comunica cu cei rămași acasă. 

Am solicitat guvernului României să lucreze cu autoritățile de la Kiev pentru evacuarea cetăților ucraineni care se retrăgeau din fața trupelor rusești, dar și trimiterea de echipament, muniție și combustibil rezistenței ucrainene.

În aprilie 2022 am vizitat Cernăuțiul pentru a înțelege la prima mână nevoile cele mai mari ale vecinilor noștri, inclusiv ale comunităților de români din zonă, și cum putem să-i ajutăm mai eficient, atât în gestionarea persoanelor strămutate, cât și în pregătirea reconstrucției post-conflict și a procesului de aderare la UE. M-am întâlnit atunci cu primari din localitățile cu populație majoritară de etnie română din regiunea Cernăuți. Am constatat foarte multă dorință de cooperare cu autoritățile locale de peste graniță, din România. Am transmis concluziile vizitei mele și cererile românilor din Cernăuți către guvern, organizațiile orașelor și comunelor din țară și către Comisia Europeană. 

Am susținut public, din martie 2022, oferirea perspectivei europene pentru Ucraina și acordarea statutului de țară candidată și în demersurile succesive am urmărit să identific modalități pe termen mediu și lung de pregătire a UE și a Ucrainei în perspectiva integrării Ucrainei în piața unică, în particular în domeniul agriculturii și securității alimentare. 

În iunie 2022, al organizat o vizită de lucru la Liov, împreună cu colegii din grupul de lucru Renew Europe pentru securitate alimentară a UE. Vizita si întâlnirile avute m-au ajutat să înțeleg impactul războiului asupra agriculturii ucrainene și nevoile imediate de sprijin și să promovez recomandări de acțiune la nivel UE care să protejeze veniturilor agricultorilor și continuarea sprijinului pentru Ucraina într-un mod care ne protejează proprii fermieri. Am fost primul avocat al soluțiilor tehnice care să se asigure că grâul ucrainean ne tranzitează teritoriul, dar nu este vândut pe piața din România și țările învecinate, prin introducerea unor certificate de import export pentru produsele agricole care intră din Ucraina pe teritoriul UE.

Viitorul agriculturii europene

Viziunea mea pentru viitorul agriculturii europene și al agriculturii românești este un model în care dezvoltarea și întreținerea unor ecosisteme diverse și reziliente ajută securitatea alimentară și o abordare integrată între politicile agricole, de mediu, sănătate, comerț și cooperare internațională.

Acesta a fost mesajul meu în plenul Parlamentului European în iunie 2023, la adoptarea raportului privind asigurarea securității alimentare și a rezilienței agriculturii pe termen lung, raport pe care l-am coordonat din partea grupului Renew Europe și care s-a inspirat în mare parte din munca realizată de Task Force-ul RENEW pe securitate alimentară creat la inițiativa mea, în 2022. 

În octombrie 2020, am votat în Parlamentul European Politica Agricolă Comună pentru perioada 2021-2027. Departe de a fi fost o adevărată reformă, am votat pentru o politică agricolă mai bine adaptată la provocările climatice și pentru situațiile de criză sanitară și economică, care protejează mai bine mediul, încurajează agricultura ecologică prin sprijinirea fermelor mici și medii și care oferă protecție, în premieră, lucrătorilor sezonieri în agricultură prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor. Am votat și pentru crearea fondului de urgență de 1,5 miliarde de EUR prin care producătorii pot fi ajutați în situații de criză, un lucru pe care îl cerusem insistent de la debutul pandemiei de COVID-19. 

Tot cu un ochi pe viitorul politicii agricole comune, am susținut în februarie 2023 în plenul Parlamentului European necesitatea unei viziuni europene pe termen lung pentru asigurarea fertilității solului și a disponibilității îngrășămintelor, elemente importante pentru producția agricolă. 

Am sprijinit o strategie europeană care să stimuleze producția de proteine și să reducă deficitul de proteine în Uniunea Europeană. Însă, am spus-o clar în plen în octombrie 2023, susțin cercetarea și finanțarea UE pentru producția de proteină, dar consider că introducerea produselor pe bază de insecte și a cărnii de laborator în alimentația umană înainte de a avea evaluări tehnologice, de sănătate, de mediu serioase și evaluări etice privind modelul alimentar pe care ni-l dorim în UE nu este o decizie înțeleaptă și nu voi susține o astfel de decizie.

Viitorul agriculturii românești

În iunie 2023, am discutat țintit, pe durata a două zile, cu fermieri români din toate sectoarele agricole, antreprenori din industria agroalimentară şi din mediul rural, organizații neguvernamentale şi autorități publice, despre cum ar trebui să arate agricultura, zonele rurale și alimentația în România, pornind de la viziunea mea pentru viitorul politicii agricole comune europene. Câteva preocupări s-au desprins în mod vizibil din discuții, referitoare la:

  • Încurajarea, facilitarea și sprijinirea cooperării și asocierii producătorilor; 

  • Valorificarea mai bună a unor instrumente existente la nivel european, cum ar fi schemele de calitate; 

  • Educația financiară și antreprenorială a producătorilor, dar și educarea cu privire la practici respectuoase cu mediul înconjurător;

  • Necesitatea reformării sistemului de subvenţii PAC și aplicarea adaptată la contextul național a anumitor condiții, pentru a favoriza sustenabilitatea intervențiilor;

  • Continuarea sprijinului financiar pentru reducerea inegalităților, susținerea oportunităților antreprenoriale și a unei dezvoltări integrate armonioase a zonelor rurale, inclusiv pe dimensiunea socio-culturală; 

  • Necesitatea unui dialog continuu și îmbunătățit între autoritățile naționale și locale cu producătorii agricoli, pe marginea definirii și implementării cadrului politic, legislativ și fiscal la nivel național și european.

Am mare încredere în potențialul cooperativelor de a atrage fonduri europene pentru dezvoltare și de a vinde produsele către retaileri la prețul corect pentru membrii lor, care au astfel o capacitate mai mare de negociere. În vizitele mele prin țară am văzut modele diferite de cooperative care funcționează foarte bine în sprijinul agricultorilor și care au crescut testul timpului și le-am promovat atât produsele, în țară și la Bruxelles, cât și ca modele de asociere și cooperare. 

Digitalizarea în agricultură devine o necesitate pentru performanța în agricultură, creșterea productivității și protejarea mediului. M-am bucurat să interacționez în mai 2023 cu tineri fermieri din programul Tineri Lideri în Agricultură desfășurat de Clubul Fermierilor Români care aplică împreună soluții de digitalizare și inovare în fermele lor din România și care lucrează la modalități de a răspândi și sprijini utilizarea acestor practici de către cât mai mulți fermieri români.

Sprijin pentru fermierii români

Am păstrat permanent legătura cu fermierii din țară și am rămas conectat la evoluțiile din domeniul agricol, contribuind la dezbaterile publice pe teme relevante și sprijinind fermierii în implementarea politicii agricole comune UE.

Am urmărit procesul de elaborare a Planului Național Strategic al României și am facilitat discuții cu agricultorii români (aprilie 2022, ianuarie 2023) despre măsurile prevăzute pentru a face sectorul agricol românesc mai rezistent, competitiv și orientat spre viitor. La începutul anului 2023, în condițiile întârzierii publicării materialelor de ghidaj privind cheltuirea celor 15,8 miliarde de EUR rezervate agricultorilor români cu PAC (2021-2027), am pus la dispoziția celor interesați să investească în agricultură și dezvoltare rurală un ghid selectiv al principalelor intervenții finanțate prin Programul Național Strategic, pentru a se putea pregăti din timp. 

Am atras atenția opiniei publice și am pus presiune asupra guvernului și APIA pentru a accelera rezolvarea problemelor tehnice care au dus la întârzierea nepermisă a plății subvențiilor din fonduri europene pentru agricultura ecologică și măsurile de agromediu.

Am solicitat sprijinul guvernului pentru accelerarea demersurilor de clarificare și simplificare a cadrului normativ privind înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale (PGL-uri), precum și pentru facilitarea desfășurării activității acestora, în contextul unei inițiative legislative depuse în Parlament. Am vizitat personal câteva PGLuri din zona Vămii Buzăului și Dobrogea și am susținut inițiativa de dezvoltare și cooperare a acestora, concretizată prin prima conferință a PGLurilor din România. Consider că trebuie să fie o prioritate dezvoltarea și încurajarea rapidă a acestor inițiative rurale locale dacă vrem să mai păstrăm ceva din tradițiile satului românesc și dacă vrem să nu lăsăm de izbeliște comunitățile rurale. 

Am facilitat interacțiunea directă a reprezentanților sectorului agricol și dezvoltării rurale din România cu decidenți în domeniu ai instituțiilor europene și cu organizațiile reprezentative la nivel european ai intereselor sectorului, pentru o mai bună înțelegere a politicilor UE, a procesului decizional și de accesare a fondurilor UE în domeniu. În 2019, 2022, 2023 și 2024, am găzduit la Bruxelles peste 130 de mici fermieri, producători, reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală din diferite regiuni ale țării, consilieri locali din mediul rural și elevi în licee cu profil tehnic și agricol în acest context. 

În iunie 2022, decembrie 2022 și aprilie 2024, am promovat produse alimentare tradiționale la Bruxelles, printre colegii din Parlamentul European, dar și în comunitatea românească din Belgia.

În dialog cu cetățenii și tinerii

Pe parcursul mandatului, am comunicat, am informat și am interacționat cu cetățenii, prin discuții pe platformele de social media, mai ales în pandemie, contacte directe, pe teren sau la Bruxelles, printr-o prezență constantă în mass-media scrisă sau audio-vizuală din România. 

În 2023 am bătut țara la pas, încercând să aflu direct de la oameni cum percep politicile europene, preocupările și greutățile cu care se confruntă. Am fost în 23 de județe din toate regiunile țării. M-am întâlnit cu sute de oameni, femei și bărbați, tineri si seniori, antreprenori, profesori, educatori, fermieri, medici, studenti, voluntari, asistenti sociali, reprezentanți ai autorităților locale, oameni are fac bine în comunitatile lor. Am văzut peste 70 de obiective, de la proiecte sociale ale unor fundații comunitare la mici afaceri rurale, de la spitale si case de batrâni la start-up-uri și inițiative de protejare a biodiversității sau a patrimoniului cultural, de la puncte gastronomice locale la proiecte educaționale pentru copiii din comunitățile sărace, de la centre de îngrijire a persoanelor cu boli incurabile la comunități de inovare și cercetare.

Peste tot am întâlnit oameni cu proiecte, idei și inițiative materializate în reușite. Oameni-resursă care fac, în orașul sau în satul lor, lucrurile să se miște într-o direcție modernă, europeană și civilizată. Am constatat ce mare este nevoia pentru un stat mai uman, pentru o administrație publică mai implicată și mai aproape de cetățean, de politici și investiții publice, mai ales în domeniile educației, sănătății și protecției sociale, care să replice la scară largă inițiativele de succes din comunitate.

În februarie 2023 și în aprilie 2024, am găzduit la Bruxelles peste 25 de jurnaliști și influenceri români, care au avut posibilitatea să cunoască îndeaproape activitatea Parlamentului și să interacționeze cu decidenți europeni din domenii importante pentru România. 

M-am întâlnit cu tineri liceeni și studenți din toate colțurile țării: București, Satu-Mare, Iași, Suceava, Zalău, Roșiorii de Vede, Timișoara, Arad, Focșani, Călărași, Olt, Prahova, Chișinău, în licee și facultăți, la Bruxelles sau virtual. I-am ascultat și le-am răspuns întrebărilor, pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de ei. La ei am găsit cea mai mare deschidere și dinamism față de ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene, față de viitorul politicilor UE și modul în care acestea ne afectează.

Am colaborat foarte bine cu elevi și profesori din Programul EPAS, Școlile Ambasador ale Parlamentului European, unde se pune accentul pe dezbaterea temelor europene și familiarizarea cu instituțiile europene. Esența mesajului meu a fost: Uniunea Europeană suntem și noi, românii și România. Proiectul european depinde de fiecare dintre noi. Dacă nu suntem mulțumiți de UE, primii care trebuie să se implice în găsirea soluțiilor suntem noi, europenii. 

Am aflat și direct de la studenți de la diverse facultăți despre problemele și aspirațiile lor. Am dezbătut împreună modalități pentru a combate dezinformarea și pentru a ne informa din surse sigure, de încredere pe teme precum războiul din Ucraina, oportunitățile și beneficiile procesului de extindere a Uniunii Europene sau alimentație. Am discutat despre oportunități de studiu, stagiu și voluntariat la nivelul Uniunii. 

Politicile si deciziile europene trebuie sa aibă in vedere nevoile tinerilor din prezent, cele legate de educație, locuri de muncă, întemeierea unei familii, creșterea copiilor, accesul la locuințe, etc.

Vrei informații suplimentare? Citește aici raportul complet.