În 15-18 mai 2023 avem întâlniri în zona Banat-Crișana

Vizită la Centrul de Pedagogie Curativă: un parteneriat intre stat si actori privati, care oferă servicii educaționale pentru copii cu vârsta între 3-18 ani cu deficiențe mintale grave, sprijină dezvoltarea aptitudinilor și integrarea acestora.
Întâlnire cu „Mutat la țară, viața fără ceas”: discuții cu fondatorul unei comunități impresionante de români care au schimbat viața pe meleaguri străine sau la oraș pe viața și ritmul de la țară.
Așezământul lui Viorel Pașca: un proiect amplu, cu spații comune pentru adăpostul și îngrijirea copiilor, bolnavilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor vulnerabile (dependenți de droguri, fără adăpost etc.), susținut cu ajutorul voluntarilor.
Ferma Mangalița și Bazna Rășinar: vizită la cel mai mare crescător de porci mangalița, porc cu grăsime sănătoasa, o afacere care înglobează toate componentele, de la producție la procesare.
Asociația Cetatea Voluntarilor: vizita secțiilor renovate cu sprijinul Asociației la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad.
La pas: discuții cu principala rețea de producători locali din Banat, care promovează valorificarea patrimoniului gastronomic și dezvoltarea unor practici de consum responsabile.
Asociația Curtea Culorilor: vizită la o microfermă socială, care oferă servicii de găzduire, formarea de deprinderi și integrare copiilor și tinerilor, într-un ambient de familie.
Herculane Project: discuții cu arhitecții timișoreni din spatele proiectului dedicat punerii în siguranță a clădirii Băilor Neptun și care vizează reactivarea arhitecturală și culturală a Băilor Herculane.
Inițiativa în Educație InEdu: întâlnire cu coordonatorii inițiativei care dezvoltă proiecte ce stimulează spiritul etic și civic, dragostea față de natură și capacitatea de toleranță a copiilor, cu scopul de a moderniza și îmbunătăți sistemul de educație din România.
Conferință de presă în Timișoara
Mic dejun la Margina și Asociația prin Banat: discuții cu comunitatea din Margina pe tema evenimentelor de ecoturism organizate în sat și cu membrii Asociației prin Banat, partener european regional în domeniul industriilor creative și colaborator strategic Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023.

Vizită la Centrul de Pedagogie Curativă

Azi am înțeles pe deplin de cât efort educativ, psihologic și de terapie este nevoie pentru a reuși în România să redăm copiilor cu dizabilități demnitatea și valoarea socială pe care o merită pentru a-și duce o viață cât de cât decentă. O colaborare între stat și o asociație privată care rezistă de aproape 30 de ani pentru a ajuta copiii cu dizabilități arată că lucrurile remarcabile se fac în timp și cu răbdare.

Am văzut la Simeria Veche, în județul Hunedoara, Centrul de Pedagogie Curativă pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale (atât cu probleme de sănătate fizică, dar și cu deficiențe mintale severe, profunde sau asociate) cu o abordare alternativă de educație. Este o instituție de stat, în subordinea Inspectoratului școlar, care funcționează în parteneriat cu Asociația Hans Spalinger, care a elaborat curricula și a pus la dispoziție de la începutul colaborării clădirile, terenurile, dar și metode psiho-pedagogice adaptate pentru acești copii.

După vizitarea centrului și discuțiile cu directoarea Coc Monica, profesorii și reprezentantul Asociației Hans Spalinger, am înțeles că acest tip de îngrijire și educație nu poate fi gestionat decât de oameni empatici, răbdători și cu mult tact. Iar pe lângă provocările pe care le au cu copiii, ei se confruntă cu probleme legislative, cu lipsa personalului specializat și cu nevoia de replicare a instituțiilor de acest fel.

Am în vedere câteva demersuri către autoritățile responsabile pentru a le semnala problemele aduse în discuție, printre care și faptul că statul nu a prevăzut suficiente programe care să faciliteze înființarea de unități speciale (prevăzute de lege, de altfel) pentru ca acești copii să fie încadrați în muncă după absolvire pentru a avea o viață cât mai independentă.

Mutat la țară, viața fără ceas

discuții cu fondatorul unei comunități impresionante de români care au schimbat viața pe meleaguri străine sau la oraș pe viața și ritmul de la țară.

Așezământul lui Viorel Pașca

Un proiect amplu, cu spații comune pentru adăpostul și îngrijirea copiilor, bolnavilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor vulnerabile (dependenți de droguri, fără adăpost etc.), susținut cu ajutorul voluntarilor.

Ferma Mangalița și Bazna Rășinar

Cred că mulți dintre dumneavoastră ați auzit despre (și sper că ați și gustat!) carnea și, mai ales, slana de Mangalița și de Bazna, două rase tradiționale de porci recunoscute nu numai pentru o carne foarte gustoasă, dar și pentru conținutul ridicat de acizi grași Omega 3 și acizi grași nesaturați. Nu degeaba, între cei care îi apreciază slana, Mangaliței i se mai spune în glumă și „porcul-somon” sau „somonul cu patru picioare”.

România este, alături de Ungaria și Serbia, una dintre principalele țări producătoare de carne de porc din rasa Mangalița.

M-am întâlnit la Pâncota cu Ioan Rășinar - președintele Asociației Crescătorilor autohtoni de porci Mangalița și Bazna - care reprezintă peste 100 de fermieri cu un efectiv de 3.500 de porci. Domnul Rășinar este cel mai mare crescător de porci Mangalița, iar pe lângă ferma de porci, afacerea de familie include și o carmangerie deschisă de curând, o afumătorie, un abator care urmează să fie deschis - construit și utilat din fonduri proprii - și un restaurant în Pâncota. Nu vă spun o noutate, dar vă dați seama că slănina și jumările sunt cele mai căutate de consumatori.

Pe lângă beneficiile economice și, evident, gastronomice, creșterea porcilor Mangalița și Bazna are însă un rol foarte important pentru menținerea acestor rase tradiționale în patrimoniul cultural al Transilvaniei și Banatului.

După discuțiile cu fermierul arădean, voi sprijini demersurile prin care cele două rase vor putea primi recunoaștere europeană ca Indicație Geografică Protejată, pentru proprietățile și calitatea cărnii. Este un demers necesar, care va duce nu numai la o mai bună promovare și protejare a acestor rase pe plan intern și internațional - beneficiind de sprijin de la Comisia Europeană și de finanțări europene, dar și la accesarea unor piețe noi în plan european și internațional.

Mi-aș dori ca la autoritățile române - Ministerul Agriculturii și mai ales la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară - să se găsească mai multă susținere pentru acești fermieri care au ales un drum dificil. Creșterea porcilor din aceste rase tradiționale este una extensiva, cu riscuri mai mari, cu costuri mai ridicate, dar sunt conștienți că prin munca lor contribuie la păstrarea unor tradiții și mai ales că oferă un produs de calitate. Putem să stăm pe margine și să ne „mândrim” la televizor sau putem să îi sprijinim concret, să îi facem cunoscuți în Europa și în lume și să transformăm inteligent aceste tradiții în atuuri economice și în avantaje competitive pentru România.

Asociația Cetatea Voluntarilor

Vizita secțiilor renovate cu sprijinul Asociației la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad.

La pas

Discuții cu principala rețea de producători locali din Banat, care promovează valorificarea patrimoniului gastronomic și dezvoltarea unor practici de consum responsabile.

Asociația Curtea Culorilor

România are o societate civilă excepțională. Lipsa de colaborare între politic, administrativ și societatea civilă în multe locuri din țară este explicația pentru care scade încrederea oamenilor în instituții fundamentale și în politicieni. Doar dacă vom conecta inițiativele voluntare ale societății cu cele administrative putem transforma o societate nefuncțională într-una excepțională.

În drumurile mele prin România am întâlnit oameni extraordinari, oameni care au construit comunități și care trăiesc pentru a-și sluji cu bucurie și demnitate concetățenii. Puțini sunt cei care văd un partener în administrația locală sau centrală. De politică se ascund pentru că știu că vine la pachet cu compromisuri și atitudini superficiale. Din cauza asta, tot ce au ei bun se construiește la scară locală, greu de replicat național și foarte greu să devină un model social.

Am fost zilele acestea în foarte multe locuri din partea vestică a țării. Am văzut o mare implicare a cetățenilor în asociații de voluntari în sprijinul semenilor și în organizații care strâng bani pentru cauze sociale. Unii dintre ei lucrează cu autoritățile sau instituțiile administrației locale și centrale pentru a dezvolta proiecte, ceea ce ar fi o dovadă că deschidere există, dar trebuie validată politic. Oamenii politici din România, indiferent de partid, văd existența lor în interiorul unei caste verificate de aparatul de partid și se tem de orice e nou. De aici vine eșecul fundamental al politicii românești.

În discuțiile și turul secției de pediatrie a Spitalului Județean de Urgență Arad, am avut ocazia să văd cum a fost renovată și modernizată secția prin efortul de coordonare al doamnelor care se ocupă de Asociația Cetatea Voluntarilor Arad. Am văzut rezultatele muncii lor la secția de radiologie pediatrică, o investiție de 120.000 de euro – bani strânși din donații de la arădeni, antreprenori și firme din zone diferite de afaceri – după ce acoperișul ei se surpase în 2018. Între timp, asociația a renovat alte opt secții de spital, 22 de grădinițe, trei creșe, cabinete medicale din zone defavorizate și două baze sportive cu echipa proprie care lucrează de la proiectare până la executarea lucrărilor. Este miraculos ce s-a întâmplat acolo și, la fel ca în proiectul din București al doamnelor de la Dăruiește Viața, avem demonstrația că miracolele sunt posibile. Femei puternice și hotărâte care construiesc o lume nouă pentru cei din jurul lor. În același timp, politicienii nu știu cum să se mai certe despre rolul femeii în societate și în familie. Anacronic și rușinos. Clasa politică a rămas cu 100 de ani în urma realității sociale.

Asociația a mai fost implicată în campanii umanitare pentru refugiații din Ucraina, în activități de terapie pentru copiii aflați în risc social, pentru tineri și adulți cu dizabilități fizice sau mentale, activități de educație non-formală pentru cei proveniți din medii defavorizate, campanii de informare pentru victimele violenței domestice sau cele ale consumului de droguri.

Vreau să le mulțumesc doamnelor de la Asociația Cetatea Voluntarilor și să le asigur că nu sunt singure. Mai devreme sau mai târziu, lumea noastră se va schimba în bine pentru că există oameni curajoși care să le urmeze pe drumul pe care au pornit, în ciuda tuturor obstacolelor.

Herculane Project

Discuții cu arhitecții timișoreni din spatele proiectului dedicat punerii în siguranță a clădirii Băilor Neptun și care vizează reactivarea arhitecturală și culturală a Băilor Herculane.

Inițiativa în Educație InEdu

Întâlnire cu coordonatorii inițiativei care dezvoltă proiecte ce stimulează spiritul etic și civic, dragostea față de natură și capacitatea de toleranță a copiilor, cu scopul de a moderniza și îmbunătăți sistemul de educație din România.

Mic dejun la Margina și Asociația prin Banat

Discuții cu comunitatea din Margina pe tema evenimentelor de ecoturism organizate în sat și cu membrii Asociației prin Banat, partener european regional în domeniul industriilor creative și colaborator strategic Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023